Zilele trecute am făcut curat prin sertarul biroului, cu mărunţişuri de demult uitate şi am dat peste nişte mărţisoare – o scoică, o pisicuţă, o floricică, un coşar… simpatice, dar parcă nu aveam ce să mai fac cu ele. Voi ce faceţi când primiţi mărţişoare? Că eu îmi pun unul singur în piept, nu le pot pune pe toate, să arăt ca un colonel decorat cu toate medaliile de glorie ale patriei. Celelalte ajung inevitabil pe fundul sertarului şi stau cuminţi învelite de o păturică de praf, uitate până la următorul Mărţişor… atunci le mai şterg de praf, le rearanjez, mi-aduc aminte cine mi-a dat fiecare mărţişor, cât de frumoasă a fost cu un an în urmă sărbătoarea Mărţişorului şi apoi le pun din nou la odihnă, pentru încă un an.
Poate că-mi veţi spune să le ofer şi eu mai departe… şi am să vă spun sincer: nu-mi place să ofer altora lucruri care nici mie nu mi-ar face plăcere cu adevărat să le primesc. Îmi place ca lucrurile pe care le ofer să transmită un mesaj, un sentiment, o emoţie… un coşar mic şi amărât nu poate transmite mare lucru… Îmi plac lucrurile expresive, personalizate, care să-i transmită omului mesajul clar că te-ai gândit la el în special.
Aşa că şi anul acesta am pornit în căutarea unor mărţişoare mai speciale, şi am zis să vă împărtăşesc şi vouă descoperirile mele, căci sunt foarte mândră de ele. Este vorba despre nişte bijuterii handmade superbe, create cu multă pasiune, dăruire şi inspiraţie. Le găsiţi aici: http://bijuterii-decoratiuni-unicat.blogspot.com/
Cred că orice femeie s-ar simţi norocoasă să poarte aşa ceva. Ce poate fi mai frumos decât un mărţişor care să-ţi aducă bucurie, să-ţi amintească de primăvara care aproape că uitase de noi, să te înfrumuseţeze şi mai ales să te facă să te simţi unică? Sunt bijuterii făcute manual, unicate, delicate, preţioase, într-o explozie de culori, modele, forme… e imposibil să nu găseşti ceva pe placul tău, o bijuterie de care să nu te îndrăgosteşti şi pe care să-ţi doreşti să o dăruieşti cu drag unei persoane speciale, de 1 martie sau de 8 martie.
Şi gândiţi-vă că e un mărţişor pe care-l va putea purta cu drag oricând, nu se va odihni prăfuit într-un sertar…
Sinsdesign's Blog 
Pingback: Idei de mărţişoare – bijuterii hand made « Clarra's Blog
Sunt foarte simpatice in general…
Dar eu prefer sa fie martisorul-martisor… Asta e ideea primaverii. 😀
Nici nu mi-am dat seama, mai e putin pana pe 1 martie !!!
Si eu tot unul pun, unul care mi-e mai drag…uneori doar un snurulet si atat 🙂
Ce frumoase sunt!!
Port două mărţişoare de fiecare dată, pe cel de ma Maria şi de la minunea mea de om, Lisandru.
Sunt faine margelutele astea…dar si eu prefer martisoarele traditionale, un trifoi, o potcoava, un cosar, chestii micute si obligatoriu insotite de snur. De obicei port doar snurul la mana.
Oricum, parca anul trecut s-au mai potolit cu „creativitatea” la martisoare, ca acum cativa ani era horror, niste chestii mari si kitchoase de iti zgariau retina.
Ah, si fina mea facea martisoare acum cativa ani, niste buchetele mici mici cat un deget din flori uscate, f simpatice.
Ma bucur ca va plac, si mie mi-au bucurat ochii si sufletul cand le-am vazut. In legatura cu martisorul traditional, ce sa spun? Eu sunt inginer, deci o fire mai practica. Prefer sa iau un pandativ realizat manual si sa-i leg un snur de martisor. Atat eu cat si Sanziana avem primite niste martisoare superbe – pandative realizate manual pe care le purtam cu mult drag de cativa ani buni.
Si eu tot inginer….. Si eu tot pandantive, dar si brose. Neaparat oferite cu snur. ( as zice ca mintile geniale gandesc la fel :), dar si la calculatoare se intampla asta.)
O primavara cat mai frumos colorata va doresc tuturor!
Câte idei geniale au oamenii… îs cele mai tari fiinţe de pe pământ!
Multumesc mult pentru articol. A fost o surpriza extrem de placuta. Si va multumesc tuturor pentru aprecieri.
Va doresc din suflet o primavara frumoasa!
esti super tare,mi-ar place sa fac si eu ce faci tu dar nu stiu de unde sa incep. ce zici ma ajuti? multumesc