Am primit 3 lepşe de la trei bloggeri dragi mie: Corina , Mihai și Baiatul Ciudat.
Corina este nelipsită in zilele mele de citit bloguri și o consider prietenă.
Vă recomand să intrați pe la fiecare în parte să vedeți dacă vă plac și vouă.
Fiind tip chestionar cu multe întrebări, nu cred că voi putea răspunde la toate pentru că nu îmi stă în fire – dar cred că voi încerca ceva drăguţ pentru fiecare.
Pentru că lipsa timpului la mine îşi face din ce în ce mai des prezenţa, dar şi pentru că ţin foarte mult la cei care mi-au dat aceste lepşe, am hotărât să le adaptez şi comasez să iasă ceva drăguţ.
Încep cu Mihai, care mi-a mai „plesnit” o leapşa mai demult, şi trec prin a-i răspunde la întrebări printr-o poveste, – povestea mea şi a copilului meu.
M-am născut în zodia leului şi am trăit fiecare clipă din viața mea cu intensitate, cu drag de viaţă şi Dumnezu. Îmi ador familia şi sunt în fiecare zi recunoscătoare că am primit un dar atât de frumos şi dorit.
Păstrez în suflet recunostina faptului că Sebastian, copilul meu, este acum lângă noi, sănătos şi fericit. Mă întreabă Mihai ce mi-aş fi dorit. Păi … mi-aş fi dorit să fie un anestezist în maternitate care să facă naşterea mult mai uşoară copilaşului meu de 4,200 kg. Regret că nu şi-au dat seama doctorii că am un bebe mare şi că mi-au forţat naşterea în loc să îmi facă cezariană. Nu-mi place că au minţit în acte că băiatul a avut la naştere 3.800 şi faptul că l-au scos cu forcepsul.
Uite cât de chinuit era la primele minute ale vieții lui.
A stat la oxigen cam trei zile.
De mine nu mai zic nimic.
Mă tem să mai am încă un copil şi am o mare frică de doctori.
Aud încă în urechi reproșul doctoriţei că nu mai împing, deşi eram sleită de puteri. Îmi pare rău că nu am plecat la Bucureşti să nasc. Niciodată nu voi uita cum un doctor în maieu, că nu mai avea timp să îşi pună halatul, venit de acasă special pentru mine, a scos copilul la timp.
Sunt confuză de ce v-am spus povestea asta, credeam că am nevoie de timp să o pot spune. Doar în această formă .. de joacă, am putut să va spun şi vouă povestea mea.
Leapșa merge la toți cei care sunt in blogrollul meu și la cine mai dorește. Încercați varianta mea sau variantele originale.
Continuarea …. zilele acestea, cand mai am puțin timp liber.
Si eu te consider prieena mea 🙂 si trec zilnic pe aici sa vad ce ai mai scris…
Eu ti-am mai spus ca nu e graba cu lepselea astea, le faci cand ai tu timp.Ai un copilas minunat, poate ai sa pui mai multe poze cu el,poate chiar sa-i dedici un articol :).
Imi pare rau sa aud ca ai avut o nastere asa grea, totusi doctorii ar fi trebuit sa-si dea seama de complicatii si sa nu te lase sa te chinui atat.Partea cu trecutul datelor aiurea in actele copilului mi se pare o lipsa de bun simt.
Şi ne mai mirăm de ce aleg unele mămici să meargă la maternităţi private şi să dea o cârcă de bani ca să nască.
Îmi pare rău că ai trecut prin asta, dar cel mai important este că aţi răzbit împreună şi sunteţi teferi.
Este o poveste foarte tristă şi scrisă bine.
Frumos Sebastian, să-ţi trăiască!
wow…sper sa avem cat mai putina nevoie de doctori in viata asta!
Îmi pare rău că a trebuit să treci prin momente grele cu naşterea, dar sunt sigură că acum satisfacţiile sunt mari şi te fac să treci mai uşor peste ce-a fost. E un bebe tare frumos şi voinic. Eu am o prietenă care a născut un băieţel de 4,600 kg, dar prin cezariană 🙂
Să-ţi trăiască juniorul!!
e dura intamplarea, dar „rezultatul” este unul fericit. Sa iti traiasca si sa fie sanatos!
Multumesc ca sunteți aproape de mine și ca va gânditi la noi. În continuare cred ca voi pune câteva imagini cu Sebastian mai mare. Și da sunt fericită că este bine și nu am avut complicații! Vă multumesc!
Si pe mama mea, in urma cu 4 ani, au taiat-o desi nu era nevoie… dupa 2 ore de travaliu, vroiau sa-i faca cezariana, a refuzat, si i-au taiat colul uterin cica sa faca loc… si sora mea nici 2 kg jumate nu avea…
Asa e in Romania… asa e in maternitati… parca locul ala inraieste oamenii… eu n-am vazut medici si asistente mai dure decat in maternitati… parca sunt de piatra multi.
Ma bucur ca sunteti bine amandoi.
Si multa snaatate si de acum inainte!
Da suntem bine! Seba e ok. Eu cred ca .. sunt binisor.
O sa pun niste poze sa vezi ce grasun era si cu capul turtit de al forceps. A avut mult timp un obraz mai sus unul mai jos, la fel si ochii. 😀 Acum e bine. Sper ca si mama si sora ta sunt bine. Va pup pe toate trei 🙂
Sunt foarte bine acum.
Mama a avut probleme din cauza ranii vreun an de zile. In primele zile nici la baie nu putea sa mearga de durere. Si era femeia care dupa ce m-a nascut pe mine (prima nastere) a doua zi a plecat acasa fluierand… la a treia trebuia cica sa fie mult mai usor… dar nimeni nu mai are rabdare in spital… si nici nu vor sa tina prea mutl femeile in travaliu ca le e frica sa nu pateasca vreo ceva copilul… iar cand au multe femei pe tura si nu le pot ingriji pe toate, le taie pe toate cum pot…
Pam Pam , sa ne traiesti >:D<
Pingback: Chestionarul Lui Proust în 1001 de nopți « Sinsdesign's Blog
Am cautat in mod special aceasta postare pentru a o reciti. Mi-am adus aminte de ea, acum cand mai am putin si trebuie sa nasc, in maternitatea din Galati… la povestea cu anestezistul ma gandesc si eu zilnic, sper sa am noroc sa fie unul disponibil si in ziua cu pricina. Si sper sa ne-auzim cu bine si ‘after’!
Eu am nacut la maternitatea de pe Chicus. La ce doctor esti? La mine a fost nastere indusa ca nu mai vroia cel mic sa iasa. Pan la urma a venit Botezatu si s-a rezolvat si fara anestezist 😀 Sa nu pleci stresata la drum. Va fi bine 🙂 Cand trebuie sa nasti?
Sunt la dr. Mereuta, tot la maternitatea de pe Chicos voi naste si eu, unde acesta face mai mereu de garda. Am vorbit pentru o anestezie epidurala cu directoarea maternitatii, dar va trebui sa nasc ziua daca vreau sa am parte de asa ceva. Ar trebui sa nasc cam intr-o saptamana, tot normal, am emotii mari, dar sper ca o sa fie bine.
Fara emotii. Singurul meu sfat este sa te asiguri ca vei avea anestezist. Asta este buba acestui spital. Eu am nascut noaptea si cum nu am avut un anestezist programat am avut probleme. In rest e curat si nu tre sa dai cu bani in stanga si in dreapta la asistente. Nu lua pijama cu tine sau altcev de acest gen ca iti dau de acolo. Sa ai apa de baut la tine ca iti va fi sete si mult curaj, bebe abia asteapta sa il tii in brate. Te pup cu drag si astept poze. Nastere usoara!